NeataIASI.ro – cafeaua ta de dimineata! | Iasi

Ce au spus diverse personalitati despre vegetarianism

” Vegetarienismul este un pas spre o societate perfectă şi cei ce se gîndesc la el că la un avantaj, pot fi consideraţi într-un rînd cu astfel de oameni că: Pitagora, Socrate, Platon, Leonardo daVinci, John Milton, Şir Isaac Newton, Volter, Benjamin Franklin, Jean-JacquesRousseau, Lev Tolstoi, Albert Einstein, Lamartine, George Bernard Shaw Buddha, Empedocle, Epicur, Ovidiu, Seneca, Bacon, Adam Smith, Shiller, Repin, Struve, Paul Mcc Artney şi mulţi mulţi alţii.

Renumitul matematician al antichităţii Pitagora spunea: „Fraţii mei, nu va spurcaţi corpul sau cu mâncare păcătoasă. Avem grâu, avem mere sub greutatea cărora se îndoaie crengile pomilor şi struguri care se întind în vie. Sunt verzituri aromate, fructe pe care le putem pregăti la foc, nu avem lipsa de lapte, miere, cimbru mirositor. Pămîntul ne face daruri din bogăţiile sale, propunîndu-ne mîncarea lui curată, şi ne invitala un ospăţ, care nu este înnegrit de scurgere de sînge; numai animalele îşi potolesc foamea cu carne, şi chiar nici asta nu o fac toate, căci doar caii, vacile şi oile cu iarbă se hrănesc”.

În tratatul, Despre mîncarea cărnii, istoricul român Plutarh scria: „Oare are sens de întrebat de ce Pitagora a renunţat la carne? Pe mine personal mai mult mă interesează în ce stare a sufletului se află omul cînd pentru prima dată s-a atins de carnea însîngerată şi după ce a gustat din mortăciune, ce la făcut că să umple mesele sale cu carne în descompunere şi să numească mîncare ceea ce chiar nu demult mugea, răgea, se mişcă şi respiră. De ce oare noi nu mâncăm lei şi lupi care prezintă pericol vieţii noastre, dar în loc de această omorîm vietăţile inofensive şi ascultătoare, care nu ne pot face vre-un rău deoarece nu au gheare şi colţi. De dragul unei bucăţi de carne noi le lipsim de soare, lumina şi viaţă, la care ele au acelaşi drept că şi noi”.
Apoi Plutarh aruncă o provocare mîncătorilor de carne: „Dacă voi sunteţi aşa încrezuţi că animalele va sunt destinate pentru mîncare, atunci mai inti iomoriti singuri voi acea vietate a cărei carne vreţi să o mîncaţi. Dar să o omorîţi cu minele şi dintîi şi nu cu cuţit, măciucă sau topor”.

Poetul englez Shelli deasemenea era un vegetarian convins. În eseul sau „În apărarea mîncării naturale” el scria: „Să demonstreze mîncătorul de carne convingerea să prin fapte. Lasă că el, urmînd sfatul lui Plutarh să rupă în bucăţi un miel viu, dar numai folosind dintîi săi şi minincindu-i măruntaiele, să-şi potolească foamea cu sîngele care se revarsă şi atunci, numai atunci el va fi de urmat”.

George Bernard Shaw învinuia oamenii de făţărnicie: „Cînd omul vrea să omoare tigrul, asta se numeşte sport, dar cînd tigrul vrea să omoare omul, astase numeşte cruzime”

Lev Tolstoi scria, că omorînd animalele pentru mîncare, „omul distruge înşine toate simţurile sufleteşti înalte compasiunea şi îndurarea faţă de alte creaturi vii, similare lui şi, trecînd peste sine, îşi împietreşte inima”. El deasemenea preîntîmpina: „Cum poţi să doreşti că pe pămînt să fie pace şi prosperitate, dacă corpurile noastre sunt nişte morminte, în care sunt îngropate animale moarte?”.
Pierzînd stimă faţă de vieţile animalelor, oamenii incetraza să preţuiască şi vieţile oamenilor. 2 600 de ani în urmă, Pitagora spunea: „Cei, ce omoară animalele pentru a le mînca mai apoi carnea, ar putea să omoare semeni lui,fără a se pune pe gînduri”.

Noi ne înfricoşăm de armele, bombele, rachetele inamicilor, însă închidem liniştit ochii faţă de durerea mortală şi groază pe care o suferă în fiecare zi de dragul mîncării noastre, 1.5 miliarde de vaci, oi, porci şi 22.5 milliardede păsări. Cantitatea de peste, care se pescuieşte în fiecare an, se numără la trilioane, nemavorbind de zeci de milioane de animale torturate în „lagarede concentrare şi tortură”, laboratoare ştiinţifice şi de medicină, şi despre animalele pe care la omoară pentru blană, piele şi pur şi simplu pentru distracţie la vînătoare.
Cine poate să nege faptul că astfel de sălbătăcimi împietresc inimile noastre?

Leonardo da Vinci scria: „Într-adevăr, omul este regele animalelor, căci prin cruzimea să, el le depăşeşte cu mult. Noi trăim pe viaţă altora. Corpurile noastre sunt nişte cimitire umblătoare!” Şi mai departe: „Va veni timpul, cînd omul va privi la un ucigaş al animalelor la fel cum el priveşte acum un ucigaş de om”

Mahatma Ghandi consideră că principiile etice sunt nişte argumente mult mai bazate pentru a deveni vegetarian, decît grijă de sănătatea să. „Eu sunt încrezut, scria el, dacă noi tindem către desăvîrşirea spirituală, atunci noi trebuie să oprim omorîrea fraţilor noştri mai mici de dragul potolirii necesităţilor noastre fizice”. Deasemenea lui îi aparţine maximă:”Despre măreţia unei ţări şi principiile ei morale se poate judecă după faptul cum ea se comportă faţă de animale”. ”