Va lansam invitatia de a o cunoaste pe Ana Baianu, psihoterapeutul, dar in primul rand omul cu suflet mare, dedicat muncii sale, deschis la a asculta povesti de viata, pasionat de oameni si de frumos. Calatoriile launtrice, imaginatia, framantarile si marturisirile cele mai intime ale celor care pasesc in cabinetul Willing, fac adesea timpul sa stea in loc pentru Ana si sa ii creeze noi si noi experiente frumoase.
Te rugăm să te prezinți în câteva cuvinte.
AB: Eu sunt Ana Baianu, psihoterapeut, insa putini oameni imi spun asa. Cel mai adesea raspund la numele Ana si Aurelia si ma relaxez complet cand cea sau cel din fata mea imi spune:”auzi,fata?”. Gurile bune spun ca pe la spate mi se zice madame Baianu si Baiana si asta ma induioseaza si mai mult. Am ajuns la toate alinturile acestea minunate pentru ca sunt un muncitor care tine de mana pe fiecare om pe care il primeste in spatiul sau. Nu prea ai cum sa nu simti apropierea cand te privesti ochi in ochi cu terapeutul tau, nu-i asa?
Sunt omul care crede cel mai mult in valoarea psihoterapiei dintre toti cei pe care i-am intalnit. Si ghici ce? Ea functioneaza si ne armonizeaza pe toti cei care intram in lumea ei.
Spune-ne câteva lucruri despre afacerea ta. Cum a început totul?
AB: In lumea psihologilor este o framantare des întâlnită legată de antreprenoriatul paihoterapeutului. Potrivit credințelor tradiționale, ajutorul se oferă de pe poziții altruiste si, astfel, total dezinteresate. Realitatea este ca noi facem o intervenție asemenea unui tratament bine organizat, tehnic si cu fundamente științifice. Nu este o întâlnire la un ceai si nici o operație pe cord deschis. Psihoterapia este de o finețe extraordinara si necesita o pregătire care durează toată viața. Cand specialistul își asuma aceasta viziune el începe sa înțeleagă cât este de important sa fii un bun profesionist si cât de mult ar fi îndatorați clienții săi daca nu ar exista o plata prin care sa se echilibreze balanța datoriilor.
Antreprenoriatul in psihoterapie este mai mult decât o afacere in sine. Viziunea mea este una despre cariera si despre misiunea specialistului in comunitatea in care trăiește. Cu cine aleg sa lucrez? Ce obiective vor atinge persoanele care fac psihoterapie? Care este mesajul meu in lume?
Orice psihoterapeut are nevoie sa își construiască o filosofie despre modul in care funcționează omenirea si despre cauzele problemelor noastre ca indivizi. Doar cei care își stabilesc focusul in numele științei si al echilibrului psihic vor avea resurse pentru a conduce procese psihoterapeutice consistente si eficiente.
Un alt aspect important este formarea continua a psihoterapeutului. In orice afacere exista rubricile dedicate intrărilor si ieșirilor (cu referire la fluxul monetar). Investițiile in școlarizare si in educație sunt strict necesare unui bun profesionist. Cu cât mai multe si mai mari sunt aceste investiții, cu atât vor creste si rezultatele proceselor psihoterapeutice.
Eu cred cu tărie in asocierile dintre specialiști pentru ca ele aduc laolaltă mai multe cunoștințe si o viziune amplă.
Meseria aceasta a mea este o meserie de maturitate. Exista unele domenii din care iesi la pensie la 35-40 de ani. Aici este exact invers: poti sa te apuci de treaba abia dupa ce ti-ai implinit formarile si lecturile si povestile de viata. La fel am facut si eu dupa ce vreme de 7 ani trecusem deja prin multe alte meserii interesante. Am primit o canapea si un birou de la tata (care era probabil mai entuziasmat decat mine de cabinet) si am stat. Am asteptat. Uneori adormeam pe canapea si puteam face asta ore in sir pentru ca oricum nu intra nimeni. De cele mai multe ori citeam si atunci chiar m-as fi infuriat grozav daca indraznea cineva sa ma intrebe de sanatate. Mai era cand si cand cate o pacienta ratacita de la cabinetul medicului de alaturi care imi deschidea usa brusc. Doamne, ce imi mai ingheta inima! Mereu credeam ca vine la mine si ma speriam rau de tot dupa care auzeam vocea pitigaiata:”a, scuzati, unde e toaleta?” ei bine, aici nu e…
Au trecut cateva luni bune pana am inteles ca oamenii nu vin la psiholog asa, direct de pe strada, ca si cum ar vrea sa cumpere ceva sau sa vada ce marfa ai adus. Din ziua aceea am incuiat usa si am iesit eu catre oameni ca sa le arat cum arata un psihoterapeut in carne si oase si sa le spun toate chestiile alea destepte care ma impresionasera pe mine prin scoala. A functionat!
Ce anume te-a determinat să intri în zona antreprenoriatului? Cum a fost parcursul tău în această zonă?
AB: Psihoterapia este o meserie liberala si nici nu vad cum ar putea sa fie altfel, adica fiecare terapeut este antreprenor. Probabil ca am fugit de sefi si de colegi ca majoritatea celor care aleg sa lucreze singuri. Probabil ca am vrut sa muncesc mai mult decat este omeneste posibil si atunci stiam ca doar eu singura pot sa imi fac asta. Probabil ca nu functionez ca o personalitate creativa atunci cand sunt incorsetata de reguli si proceduri. Poate ca sunt toate acestea la un loc sau pur si simplu sunt clisee sociale. Daca este sa ma gandesc bine eu ma plictiseam sa fiu mereu cu aceleasi doua fete in biroul de resurse umane si am ales sa am multi oameni langa mine care sa ma incante cu trairile lor si cu momentele lor de glorie. Asta e: am vrut sa am foarte foarte multi colegi si parteneri in procesul de psihoterapie si atunci am devenit antreprenor.
Care este motto-ul de la care pleci în viață și cum ți-a influențat el afacerea?
AB: „Orice meserie iti este ingaduita pe lumea aceasta! Dar cand o alegi pe una dintre ele, ai grija sa o faci cel mai bine posibil si sa fii demna!” (Mama)
Cam asa am si facut trecand prin destul de multe meserii pana am poposit la aceasta. Nici acum nu sunt sigura ca este ultima profesie din viata mea si ma chinuie fiecare neuron indemnandu-ma sa ma dezvolt si sa invat continuu.
Cum se îmbină viața ta personală cu cea profesională?
AB: Psihoterapeutii sunt ca si artistii: ei traiesc profesia si nu isi mai dau seama, dragii de ei, cand e viata personala si cand incepe cea profesionala. Cu siguranta ca nici nu as putea fi un profesionist complet daca as reusi aceasta delimitare pentru ca psihoterapia e o filosofie de viata si eu aleg sa traiesc in aceasta lume minunata impreuna cu toti ai mei.
Ce te motivează cel mai mult în munca ta?
AB: Actiunea celui care lucreaza impreuna cu mine ma ravaseste, ma multumeste, ma face sa sar in sus de bucurie sau sa tremur de frica pentru ce va urma. Actiunea este semnalul cel mai bun ca facem o treaba buna si ca rotitele sistemului au fost curatate, unse cu uleiul cel mai bun si invartite uneori lent, alteori prea brusc si prea repede. Tot ceea ce conteaza la final este ca „ne miscam”. Nu exista motivatie mai mare pentru mine decat impartasirea celui care s-a ridicat si a pornit la drum prin propria sa viata.
Care este elementul definitoriu al afacerii tale și cum se diferențiază ea de firmele concurente?
AB: La Willing e acasa pentru foarte multi dintre noi. Am creat acolo o sufragerie in care sunt parti din mine si bucatele din ceilalti. Vei gasi un puzzle 3d simbol al dragostei unui cuplu care m-a vizitat, pietre din margelele unei doamne cochete, tablouri, desene de copii, icoane dragi, povesti scrise si strecurate in ascunzatori, papusi si carti lasate de oameni pentru ca alti oameni sa se bucure de ele, flori cu metafore grele. Cand incepe sedinta de psihoterapie poti inchide ochii si vei simti cum toti cei care au stat pe fotoliul acela te cuprind in bratele lor si iti spun bland:”indrazneste! si noi am trecut prin asta. Nu a fost usor insa ne ai pe noi toti aici ca sa te imbratisam si sa fim cu tine.”
Care sunt cele mai importante 3 resurse pe care le-ai investit în afacerea ta?
AB: Eu am un dar maret pentru care sunt recunoscatoare cu toata fiinta mea: invat! pot invata foarte repede si intr-un timp scurt, uneori cateva secunde imi sunt suficiente pentru a pricepe mesajul unei carti sau pe cel pe care mi-l trimite o persoana. Invat de la oamenii mari si de la copii, invat de la plante si din zborul pasarilor. Invat din experientele altora si cand sunt suficient de inteleapta invat si din experientele mele.
O alta resursa importanta este curiozitatea fara de care nu inteleg cum ar putea sa isi faca meseria un psihoterapeut. Ma intereseaza cum simti, ce simti si mai ales cand o faci. Vreau sa stiu ce te ingrijoreaza si cum raspunzi framantarilor tale. Am nevoie sa stiu ce visezi ziua si noaptea.
A treia resursa este pasiunea. Aceasta ma face sa fiu atat de cuprinsa de povestea ta si de sensurile ce vin odata cu ea incat ma infurie cumplit faptul ca lucram impreuna doar o ora.
Ce rol ocupă promovarea în afacerea ta și cât ești dispus să investești în campaniile de promovare?
AB: Un cabinet de psihoterapie nu functioneaza fara promovare pentru ca oamenii au nevoie de un indemn si de cineva care sa le deschida usa si sa ii invite inauntru. Noi avem o gluma trista pe care o spunem:”Daca faci o treaba buna in cabinet te stie unul, daca o dai in bara te vor sti 100″. Tocmai de aceea nu e in regula ca terapeutul sa se bazeze doar pe recomandarile persoanelor care lucreaza cu el. E nevoie de un efort prin care el sa se prezinte comunitatii si sa ii invite catre psihoterapie.
Ce sfaturi ai pentru un tânăr antreprenor aflat la început de drum?
AB: Fii darnic! Fii generos! Invata sa pastrezi confidentialitatea actului psihoterapeutic cu o sfintenie dumnezeiasca! Nu judeca si nu te bucura ca auzi povesti cutremuratoare. Fii acolo, prezent in emotiile celui care lucreaza cu tine si respecta-i frica, rusinea sau disperarea. Cere permisiunea inainte de a-l atinge pe celalalt. Fii client in psihoterapie cat de mult poti tu si fa toate schimbarile din viata ta pe care este nevoie sa le faci. Doar astfel vei crede in meseria ta si vei fi rasplatit cu sute de izbanzi ale celorlalti. si aminteste-ti mereu ca nu e victoria ta ci a celui care a tremurat acolo pe scaunul din fata ta. Dar ce minune ca poti fi partas la izbanda sa de astazi!
Pe Ana o puteti gasi pe pagina de facebook Willing, pe pagina personala de Facebook Ana Baianu sau pe site-ul willing.ro.
Ana, stim ca timpul tau este extrem de pretios, de aceea iti multumim ca ne-ai dedicat si noua cateva minute pentru a ne impartasi cu atata sinceritate din experienta si povestile tale de suflet.
