Specifice varstei de doi-trei ani, crizele emotionale sunt spectaculoase, iar efectele asupra adultilor variaza: de la induiosare, uimire, neliniste, pana la furie.
Parintii se asteapta la „istericale“ in jurul varstei de doi ani, dar tantrumul nu se manifesta fix la varsta de doi ani („crizele“ pot aparea inainte sau dupa, sau… deloc) si nici nu inceteaza la miezul noptii, cand copilul implineste trei ani (sunt si adulti care inca nu s-au „vindecat“…).
Ce este tantrum-ul? Orice manifestare caracterizata prin bataie din picior, tipete, urlete chiar, lovitul obiectelor din jur, aruncatul cu obiecte care ii vin la mana. De ce fac copiii asa?
Se disting patru mari motive:
– sunt obositi sau frustrati de ceva sau cineva;
– vor atentie doar pentru ei;
– raspund in acest fel la o interdictie de-a parintilor;
– evita sa faca ce li se cere.
Cercetarile arata ca, de foarte multe ori, chiar pe la varste de sase sau doisprezece ani, cei mai multi copii isi „pierd firea“ cel putin o data sau de doua ori pe luna. Asta nu trebuie sa te sperie si nici nu trebuie sa te invinovatesti fiindca ai copii prost-crescuti.
Nici nu trebuie sa te temi de comportamentul sau de iesirile temperamentale ale copilului. Ele (tantrum-urile) sunt semne care vestesc independenta (si asta nu e rau) si reprezinta o modalitate de stabilire a granitelor, a limitelor.
Toti copii fac asemenea crize? Sigur ca nu. Ele sunt firesti la varsta de doi-trei ani, dar nu obligatorii. Pot sa apara mai devreme sau deloc, dupa cum spuneam. Copiii care simt slabiciunea si lipsa de consecventa a adultului vor face astfel de crize.
Parintii cu o atitudine ezitanta, care nu stiu ce sa ceara copiilor, care vor astazi una si maine alta, care admit azi un comportament, iar maine il considera indezirabil, parintii care se contrazic, mai ales in fata copiilor, asupra a ceea ce este permis si ce nu vor avea parte de izbucniri emotionale ale copiiilor.
Cand apar? De obicei in public, dar nu neaparat. Apar de cate ori este nevoie!
Inainte de a se linisti, orice furtuna emotionala atinge un apogeu…
Cum sa reactionezi?
– Ignora orice criza care are ca scop atragerea atentiei. Unii copii au invatat – de la cine oare? – ca daca tipi, plangi sau lovesti pe cineva, ti se acorda atentie. Si atunci el va repeta criza…
– Ai grija ca cel mic sa se afle intr-un loc sigur (daca se tranteste pe jos, se da cu capul de podea, bate cu pumnii, arunca cu obiecte) si fa altceva (citeste, canta, scrie, orice) cat timp dureaza spectacolul.
– Cand s-a potolit, poarta-te ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, fii vesela si vorbeste-i frumos. Orice repros ulterior ii dovedeste copilului ca mica lui criza a avut efect si va mai incerca.
Cele mai multe dintre crize au loc in public. Inarmeaza-te cu rabdare, dar si cu jucarii care sa-i distraga atentia.
Cateva sugestii pentru tine:
– Nu il bate, nu il brutaliza in niciun fel, chiar daca ti-e greu sa te abtii.
– Nu tipa si tu (astfel ii dai un model de „bune practici“).
– Nu ii face pe plac, va repeta figura de cate ori va avea nevoie sa isi atinga un scop si ca adult.
– Daca esti in public, nu ramane acolo ca o mama-martir, mergi acasa cu el sau intr-un loc mai ferit de priviri, si asteapta sa se calmeze, avand acelasi comportament de ignorare (ma anunti cand te linistesti). Dar, atentie! – nu lua copilul in oras daca e obosit, frustrat, bolnavior sau daca stii ca se plictiseste acolo unde vrei sa il duci.
Sursa: baby.unica.ro
