Europenii, ruşii şi americanii încearcă, lucrând fiecare pe cont propriu, să găsească cea mai bună metodă de a evita o coliziune dintre Terra şi un asteroid şi de a devia orice corp ceresc care ar ameninţa Pământul, precum acela care ar fi cauzat extincţia dinozaurilor.
“Nimeni nu încearcă să distrugă prin explozie un asteroid, pentru că nu suntem la Hollywood, iar această soluţie s-ar putea dovedi una nefericită, pentru că ar multiplica riscurile” prin fragmentarea obiectului ceresc, a explicat Erwan Kervendal, directorul companiei Astrium (din grupul EADS), liderul european din domeniul cercetărilor spaţiale.

Prima dintre ele constă în “percutarea obiectului ceresc cu o viteză foarte mare, de 30.000 de kilometri pe oră, aproape de centrul lui de gravitaţie, cu o precizie de 1 metru, sub un unghi specific, pentru a reuşi să îi deviem traiectoria”.

La acest scenariu lucrează europenii, printre care se află şi Erwan Kervendal, directorul unui proiect denumit “Impactorul cinetic” la compania Astrium.

La rândul lor, americanii mizează pe atracţia pe care ar putea să o exercite un vehicul spaţial, plasat pentru un timp îndelungat în proximitatea asteroidului şi care ar îndeplini astfel funcţia de “tractor gravitaţional”.

Ruşii studiază o a treia opţiune – o deviere a traiectoriei asteroidului, prin efectul de suflu asociat unei explozii produse în apropiere de asteroid.

Oamenii de ştiinţă şi cei de afaceri îşi vor împărtăşi rezultatele şi concluziile studiilor lor, în martie, la Bruxelles.

“Acesta va fi primul bilanţ anual al programului din cadrul Uniunii Europene denumit NEO-Shield (Scutul contra obiectelor aflate în apropiere de Pământ/ Near Earth Object), lansat pe o perioadă de trei ani, la începutul anului 2012”, a explicat Erwan Kervendal.

“Fiecare lucrează la propria metodă, dar noi vom pune în comun cunoştinţele şi modelele noastre matematice. Nu este o competiţie, ci o colaborare între echipe”, a adăugat acelaşi cercetător francez.

După ce va fi ales conceptul “cel mai eficace şi realizabil industrial”, la jumătatea anului 2015, va fi nevoie să treacă alţi câţiva ani pentru ca omenirea să deţină o soluţie operaţională.

“Dacă UE acceptă propunerea, vom lansa în jurul anului 2020 un demonstrator, pentru a valida opţiunea aleasă şi pentru a arăta că putem să ţintim spre un astfel de obiect, aflat la o altidudine mai mare de 36.000 de kilometri, unde se află sateliţii de telecomunicaţii. În funcţie de interesul manifestat de liderii ţărilor noastre şi după ce vom fi arătat că dispozitivul nostru funcţionează, vom trece la finanţarea şi dezvoltarea tehnologiei operaţionale”, a adăugat Erwan Kervendal.

Erwan Kervendal consideră că este prematur să ofere mai multe detalii despre studiile celor trei echipe de cercetători, dar a subliniat că savanţii “nu sunt presaţi de timp, pentru că nu există un risc veritabil de coliziune înainte de un secol”, întrucât riscul de producere a unei coliziuni în 2036 cu asteroidul Apophis a fost înlăturat.

Reprezentanţii companiei Astrium s-au declarat “foarte încrezători” în legătură cu capacitatea lor de a realiza această misiune.

“Lansatoarele există, noi ştim să lansăm sonde interplanetare, avem experienţa conectării unor vehicule de tip cargo, ATV, cu Staţia Spaţială Internaţională, la mare viteză, cu o precizie de câţiva centimetri. Va trebui să deţinem inteligenţa artificială la bordul viitorului vehicul pentru a controla şi lovi asteroidul cu mare precizie”, a adăugat cercetătorul francez.

Asteroidul 2012 DA 14, care va trece pe lângă Terra vineri seară, ar produce, dacă s-ar prăbuşi pe planeta noastră, pagube comparabile cu cele produse de asteroidul căzut în Siberia centrală în 1908, distrugând complet pădurea pe o rază de 20 de kilometri în regiunea Tunguska şi provocând o undă de şoc echivalentă de câteva sute de ori mai mare decât aceea provocată de bomba de la Hiroshima

Meteoritul despre care se crede că a căzut în Yucatan în urmă cu 66 de milioane de ani şi care ar fi vinovat de dispariţia dinozaurilor ar fi avut un diametru de 10 kilometri.

sursa: mediafax.ro