Cu puţin timp în urmă, trei persoane cu pregătire dendrologică şi dotate cu instrumente adecvate ne-am deplasat la “Plopii fără soţ” din Bucium, unde este instalat şi un bust al geniului poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Atât soclul, cât şi placa de marmură cu prima strofă din arhicunoscuta poezie “Pe lângă plopii fără soţ” sunt crăpate larg. Jumătate din scurta alee ce duce la bust era acoperită cu mâlul adus de ultimele ploi… Nici grupul celor 16/17 plopi din spatele bustului nu arată mai grozav! Primul exemplar reprezintă o îngemănare a două tulpini, alipite de la colet şi până la 4 m înălţime şi nu se ştie dacă tulpinile trăiesc pe o singură rădăcină sau pe două întrepătrunse…
Pe unul dintre gemeni este fixată o plăcuţă pe care scrie “Populus X canescens, plopul cenuşiu”, informaţie care este eronată…
Scopurile investigaţiilor noastre vizau următoarele aspecte:
– determinarea cu exactitate a taxonilor din acest grup de arbori;
– măsurarea elementelor dendrometrice (diametre, înălţimi);
– verificarea sănătăţii tulpinilor cu ajutorul “burghiului Pressler”.
Verificarea identităţii botanice
Am constatat cu tristeţe că în această primăvară nici un exemplar n-a înflorit, probabil din cauza bătrâneţii şi a putregaiului interior. Majoritatea plopilor sunt plante unisexuat dioice (exemplare femele şi exemplare mascule). În această situaţie, verificarea identităţii plantelor a rămas a se face pe baza criteriilor de ordinul doi.
Populus X canescens este un hibrid natural între Populus alba (plopul alb) şi Populus tremula (plopul tremurător), cu caractere intermediare, dar noi n-am găsit: 1) lujeri cenuşii-tomentoşi (păroşi), ci albi-tomentoşi, precum creta; 2) frunzele pe dos nu sunt cenuşii-tomentoase, ci nivaceu-alb-tomentoase; 3) frunzele nu sunt ciliate (perişori scurţi şi deşi) pe margini (caracter foarte important); 4) coroanele nu sunt largi şi ovoide, ci adunate, oarecum cilindrice!
Aşadar, “plopii fără soţ” par să aparţină taxonului Populus alba L. (plopul alb, var. nivea).
Elementele dendrometrice ale “plopilor fără soţ”
– Diametrul mediu, măsurat normal la 1, 30 m este 124 cm şi variază între 90 cm şi 153 cm.
– Înălţimea medie a grupului este 36,50 m şi variază între 33 m şi 39 m.
– Creşterea medie anuală în grosime este de 1,20 m pe rază şi 2,40 mm pe diametru.
– Volumul mediu suprateran este 19,289 mc şi variază între 9,946 mc şi 28,743 mc (!!!), dar, din păcate, cu putregai umed în proporţie de aproximativ 82%.
– Vârsta medie a “plopilor fără soţ” este 302 ani şi oscilează între 218 şi 371 ani.
Verificarea sănătăţii tulpinilor cu ajutorul burghiului Pressler
Au fost extrase carote de lemn numai de la două exemplare: alburnul încă sănătos măsoară numai 7 cm (!!). Restul carotelor reprezintă un putregai friabil, brun închis, foarte umed şi cu miros urât. La unul din arbori, lichidul interior aflat sub presiune a pătruns în interiorul burghiului şi a colorat în brun închis şi stratul sănătos…
Stabilitatea aproximativă a plopilor în faţa vânturilor
Transformând volumele în masă, cu ajutorul densităţii lemnului de plop umed (0,56 tone pe mc) aflăm greutatea arborelui mediu, de 10,8 tone, care oscilează între 5.6 tone şi 16,1 tone. Aceste mase importante sunt susţinute în picioare de nişte tulpini care mai posedă numai 18% din rezistenţa normală (!). În plus, lemnul de plop are cea mai mică rezistenţă la încovoiere: 0,16 kgm/cmc. Nu trebuie omis nici faptul că şi rădăcinile acestor plopi sunt reduse şi slăbite: ultimul exemplar căzut vara, în urmă cu cinci ani, a fost doborât de vânt din cauza rădăcinilor, iar altul, tot atunci, a fost rupt pe la jumătate.
Meteorologia ne învaţă că, pentru rezistenţa arborilor, cele mai periculoase vânturi sunt cele în rafale, care pot să atingă frecvenţa de vibraţie a arborilor: atunci se produce fenomenul de rezonanţă şi lemnul cedează!
De jur-împrejurul acestui scuar se află şi bănci metalice de grădină, pentru staţionarea şi odihna vizitatorilor.
În momentul de faţă “plopii fără soţ” reprezintă un real pericol pentru oameni, maşini şi proprietăţile alăturate, atunci când vântul suflă în rafale şi poate induce rezonanţa în arbori!
Propuneri
1. Înlocuirea plăcuţei cu “Populus X canescens” cu alta inscripţionată “Populus alba-Nivea – plop alb”.
2. Afişarea unui panou de avertizare asupra vântului în rafale…
3. Organizarea unei licitaţii pentru stabilirea volumului, procentului şi înălţimii putregaiului din tulpini (burghiul Pressler); identificarea ciupercilor xilofage; combaterea lor prin injectarea pesticidelor, aşa cum s-a procedat în Polonia, Rusia şi România (la plopi).
Ing.dr. I. LUPU,
Ing. drd. D. PANAITE,
Arh. peisagist V. RACHIERU
Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” – Iaşi
Sursa: Ziaruldeiasi.ro
