Plafonul de microîntreprindere a scăzut la 100.000 euro în 2026

Suntem la jumătatea lui iulie. Dacă ai o firmă în Iași și nu te-ai uitat de la 1 ianuarie încoace la cât ai facturat cumulat, merită să o faci în următoarele zile. Există o cifră care, dacă e depășită, îți schimbă regimul fiscal din trimestrul în care se întâmplă — nu de anul viitor, cum cred cei mai mulți.

Cifra e 100.000 de euro. Iar acum doi ani era de cinci ori mai mare.

Ce s-a întâmplat cu plafonul de microîntreprindere

Reducerea a venit în trepte, prin OUG nr. 156/2024, și a trecut relativ discret pe lângă mulți antreprenori:

  • 2024 — plafon de 500.000 de euro
  • 2025 — 250.000 de euro
  • 2026100.000 de euro

În paralel, prin ordonanța „trenuleț” 89/2025, a dispărut și cota de 3%. Din ianuarie 2026 există o singură cotă de impozit pe veniturile de microîntreprindere: 1%.

Partea bună: 1% rămâne, de departe, cel mai avantajos regim din sistemul românesc. Partea mai puțin bună: pragul de acces s-a îngustat atât de mult încât o firmă mică din Iași — o agenție, un cabinet, un service, un magazin — îl poate atinge într-un an bun, fără să se considere vreodată o afacere mare.

Capcana pe care o ratează aproape toate microîntreprinderile

Iată de ce contează luna iulie.

Plafonul nu se verifică doar la 31 decembrie, ca un fel de bilanț anual. Se verifică și în cursul anului. Dacă veniturile depășesc echivalentul a 100.000 de euro în octombrie, firma trece la impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a produs depășirea. Nu din ianuarie următor. Din trimestrul respectiv.

Iar aici vine partea care doare cu adevărat: ușa se închide în urma ta. Codul fiscal condiționează aplicarea regimului de faptul de a nu mai fi fost plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor după 1 ianuarie 2023. În practică, asta înseamnă că ieșirea din microîntreprindere este, în principiu, definitivă. Nu revii anul viitor pentru că ai avut un an mai slab.

Diferența dintre 1% pe venit și 16% pe profit, aplicată pe termen lung, nu e o nuanță contabilă. E o schimbare de model economic al firmei.

Nu te uiți doar la firma ta

A doua capcană, la fel de puțin cunoscută. Plafonul de 100.000 de euro nu se verifică pe veniturile firmei tale luate separat. Se verifică pe veniturile persoanei juridice cumulate cu cele ale întreprinderilor legate.

Dacă ai două firme, sau dacă ai o firmă și un asociat cu care mai ai ceva împreună, socoteala se face pe total. Un antreprenor care are 70.000 de euro într-o firmă și 45.000 în alta nu are două microîntreprinderi confortabile. Are 115.000 de euro cumulat și o problemă pe care încă nu o știe.

Salariatul: condiția de microîntreprindere pe care o pierzi din neatenție

O microîntreprindere trebuie să aibă cel puțin un salariat cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Condiția se consideră îndeplinită și prin part-time-uri care însumate fac o normă întreagă, sau printr-un contract de administrare ori mandat, dacă remunerația e cel puțin la nivelul salariului minim brut.

Problema apare când salariatul pleacă. Legea îți dă 30 de zile să angajezi altul — pe durată nedeterminată sau determinată de cel puțin 12 luni. Dacă ratezi termenul, treci la impozit pe profit din trimestrul respectiv. Pentru o firmă cu un singur om, o demisie în august se poate transforma într-o schimbare de regim fiscal în septembrie.

Regula celor 25%, pentru cei cu mai multe firme

Dacă un asociat deține, direct sau indirect, peste 25% din mai multe firme, una singură dintre ele poate aplica regimul de microîntreprindere. Asociații trebuie să stabilească ei care rămâne și care trece la impozit pe profit.

Nu e o regulă nouă, dar cu plafonul coborât la 100.000 de euro devine mult mai relevantă: mulți antreprenori ieșeni care și-au împărțit activitatea în două-trei firme tocmai ca să rămână sub praguri descoperă acum că regula nu funcționează așa.

Ai 15 zile, nu un an

Dacă în cursul lui 2026 apare oricare dintre situațiile de mai sus, ieșirea din regim se comunică la ANAF în termen de 15 zile de la data la care s-a produs. Nu la final de an, nu cu declarația anuală. Cincisprezece zile.

Termenul de 31 martie 2026 — cel pentru formularul 700, prin care se declara intrarea sau ieșirea opțională din regim — a trecut deja. Ce a rămas activ până la 31 decembrie este exact scenariul neplăcut: depășirea în cursul anului, cu notificare în 15 zile și trecere la impozit pe profit din trimestrul respectiv.

Ce înseamnă, practic, să ieși din microîntreprindere

Merită spus și partea cealaltă, pentru că panica nu ajută pe nimeni. Trecerea la impozit pe profit nu e o catastrofă. E o schimbare de mecanică.

La microîntreprindere plătești 1% din tot ce facturezi, indiferent dacă ai câștigat sau ai pierdut bani. La impozit pe profit plătești 16% din ce rămâne după cheltuieli. Firmele cu marjă mică — comerț, distribuție, execuție — pot descoperi că 16% din profitul real e mai puțin decât 1% din cifra de afaceri. Cele cu marjă mare — consultanță, servicii, IT — pierd aproape sigur la schimbare.

Se schimbă și administrarea: apar declarații trimestriale, contează deductibilitatea fiecărei cheltuieli, iar evidența trebuie ținută mai strâns, pentru că acum baza impozabilă depinde de ea. Nu e imposibil. Doar cere altă disciplină și, de regulă, un contabil mai implicat.

De aceea simularea contează. Uneori răspunsul corect nu e „cum rămân microîntreprindere cu orice preț”, ci „cât mă costă, de fapt, să nu mai fiu”.

Pentru contextul complet al obligațiilor unui SRL — inclusiv diferențele dintre regimurile de impozitare — ghidul despre contabilitatea SRL publicat de ContaExpertis acoperă subiectul pe larg.

Ce merită verificat acum

  • Cât ai facturat cumulat de la 1 ianuarie, în euro, la cursul relevant. Dacă ești peste 70.000, ai o problemă de planificare pentru toamnă.
  • Adună și veniturile firmelor legate, nu doar ale acesteia.
  • Verifică situația salariatului și ce se întâmplă dacă pleacă mâine.
  • Dacă ai mai multe firme, verifică unde te situezi față de regula celor 25%.
  • Simulează ce înseamnă, în lei, trecerea la impozit pe profit pentru afacerea ta. Uneori diferența e mai mică decât pare; alteori e mult mai mare.

Cui ceri verificarea

Analiza durează sub o oră la orice contabil care are cifrele la zi. Ce contează e momentul: în iulie mai ai spațiu de manevră pentru ultimele două trimestre. În decembrie, doar constați. Despre când și de ce ai nevoie de consultanță fiscală am scris pe larg într-un articol separat.

Printre cabinetele din Iași care fac acest tip de verificare ca parte din consultanță este ContaExpertis, firmă de contabilitate și expertiză contabilă cu sediul pe strada Șipotel. Lucrează cu SRL-uri, PFA-uri și ONG-uri, iar pe zona de consultanță fiscală analizează inclusiv scenariul în care ieșirea din regim e inevitabilă — și atunci discuția devine despre cum o gestionezi, nu cum o eviți.

O întrebare punctuală nu costă nimic. Iar în cazul plafonului de microîntreprindere, întrebarea pusă în iulie valorează considerabil mai mult decât aceeași întrebare pusă în noiembrie.


Contact

Urmăriți-ne și pe rețelele de socializare: Facebook · Instagram · LinkedIn · Pinterest

Articol informativ, actualizat în iulie 2026. Legislația fiscală se schimbă des; pentru situația firmei tale, întreabă un expert contabil.