Cui nu i se umple inima de bucurie atunci când ia românească se împletește cu minunatele sânziene? Ei bine, nu degeaba există ziua de 24 iunie, sărbătoare cunoscută drept Sânzienele sau Drăgaica, dar în același timp recunoscută și celebrată de români în întreaga lume ca Ziua Internaționala a Iei.
Despre sânziene
În mitologia românească, Sânzienele sunt zâne bune care se trag din rangul ielelor, numele lor provenind de la zeița romană Santa Diana. Silueta acestor creaturi încă nu este clar conturată, însă formele preferate de folclor sunt cele ale unor fecioare zănatice, cu mare forță de seducție și cu puteri magice, care trăiesc în mod obișnuit prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând și însumând caracteristicile nimfelor, naiadelor, driadelor, ba chiar și a sirenelor. Deși sunt cunoscute drept zâne bune, se spune că atunci când nu li se respectă sărbătoarea ele devin surate cu zânele rele, Rusaliile.
Potrivit tradiției, Sânzienele plutesc sau hoinăresc pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, impart rod holdelor, le binecuvântează pe femeile căsătorite cu fertilitate, înmulțesc animalele și păsările, dăruiesc leac și miros florilor și vindecă bolile si necazurile oamenilor.
Obiceiuri
Noaptea care precede ziua de Sânziene pare a fi presărată cu magie, iar minunile își pot găsi repede calea spre desăvârșire, deoarece atât forțele binelui cât și cele ale răului ating apogeul. Prin urmare, această noapte devine un moment prielnic în îndeplinirea ritualurilor și obiceiurilor. Spre exemplu, pentru a alunga spiritele rele oamenii aprindeau focuri pe dealuri peste care se aruncau substațe cu arome puternice, în timp ce alții trâmbițau și strigau în jurul focului pentru a alunga spiritele malefice.
De asemenea, nu putem ignora cele mai importante obiceiuri și anume cele legate de dragoste. Fetele mari culeg sânziene și împletesc cununi pe care le aruncă peste case, în speranța că acestea se vor agăța de horn, iar ele își vor găsi sufletul pereche. Nici băieții nu ratează această ocazie, motiv pentru care în zorii zilei de 24 iunie se adună în cete și cutreieră satele cu flori la pălării, aruncând cunune de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.
Tot în această zi se alege Dragaica. Aceasta este selectată dintr-un grup de șapte fete, fiind de altfel cea mai cuminte și frumoasa fată, dar având și cea mai bună inima totodată. Dupa ce fata este aleasa, ea este împodobită cu spice de grâu, în timp ce restul tinerelor se imbraca in alb. Apoi, alaiul pornește prin sat cântând și dansând.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din această zi are în centru roua din noaptea de Sânziene, despre care se crede că ar avea proprietăți miraculoase. De aceea, în multe regiuni oamenii se stropesc cu rouă sperând că acesta îi va face frumoși și mlădioși.
Ia și ziua ei
Pe 21 ianuarie 2013 , „La Blouse Roumaine” a propus ia (bluza tradițională românească ) drept brand de țară, organizând tot în același an pe 24 iunie prima Zi Universală a Iei. Fenomenul a luat amploare destul de repede, iar în 2015 primarul din Washington DC, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept „Ziua Universală a Iei” în Washington DC , aceasta devenind totodată un simbol internațional al culturii române precum și o sursă de inspirație pentru marii creatori de modă.
Cămașa, care dă impresia de simplitate, dar și de eleganță în aceleși timp, este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic și împodobită cu broderii și mărgele pe mâneci și la gât, care oglindesc toată dragostea și meșteșugul celei care a lucrat-o cu pricepere. Modele și broderiile podoabelor deosebindu-se în funcție de zona.
Însă, indiferent de zonă și de obiceiuri, nu ai cum să nu porți cu mândrie ia și să nu sărbătorești Sânzienele. Nu ai cum să nu te bucuri că ești român!
Gabriela I.
