Moda îmbrăcării scheletelor în aur, argint și pietre prețioase a apărut în jurul secolului XVI. Totul a început cu deschiderea catacombelor romane de către agricultorii care lucrau pământul din zona mormintelor.
Descoperirea mormanelor de schelete și oseminte a venit într-o perioadă în care Biserica Catolică dorea cu orice preț să își reconsolideze poziția în fața adepților protestantismului. Osemintele din catacombele romane proveneau din perioada secolelor II-V d. HR.
Deschiderea catacombelor romane, la final de secol XVI, a fost un eveniment de care Biserica Catolică s-a folosit din plin. Mai marii bisericii au făcut ceea ce acum s-ar putea numi campanie de PR.
Pentru a-și mări puterea de influență, aceștia au încercat să învelească osemintele găsite într-un trecut glorios dedicat creștinismului. Astfel, după deschiderea mormintelor, Biserica Catolică a anunțat că au fost găsite osemintele mai multor sfinți importanți din istoria creștinismului.
Mai multe schelete au fost îmbrăcate în veșminte prețioase, cusute cu ață de aur și ornate cu nestemate. Apoi au fost expuse în diferite biserici din zona graniței dintre Germania și Cehia.
În realitate, nimeni nu poate spune cu exactitate dacă aceste schelete aparțin cu adevărat martirilor creștinismului. Firește că Biserica Catolică susține aceste teorii dar nu există nicio dovadă clară asupra identității osemintelor expuse în bisericile catolice ca aparținând unor sfinți.
Ba mai mult, nu există nici dovezi clare că aceste oase ar fi aparținut unor creștini, se poate la fel de bine să fi fost păgâni. Potrivit documentelor, se pare că biserica folosea „medii” din rândul clericului care intrau în catacombe și „cu puterea minții” identificau acele schelete care ar fi aparținut martirilor creștini.
Acestea sunt 11 dintre osemintele găsite în catacombe care au primit statutul de martir creștin și au fost expuse în diferite biserici din zona Germaniei și Cehiei.