Văd o carte şi citesc un film
Cel mai cunoscut jurnalist al ţării dă gazetăria pe literatură în cel mai recent volum al său, „Cuvinte rare”. Cristian Tudor Popescu, însoţit, ca orice Holmes, de Watsonul său – Emil Hurezeanu, a susţinut o conferinţă cu titlul „Despre propagandă şi manipulare în filmul românesc” în Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Înainte de eveniment, şi-a permis să divagheze de la subiectul mohorît şi a vorbit despre pasiunile sale: film, tenis şi carte, dar şi despre admiraţia pe care o are pentru tinerii care pot mai mult ca predecesorii lor.
O altă latură a culturii, cea literară, ţine pasul cu explozia cinematografiei?
„Nu, nu… De fapt, dacă mă gîndesc bine, există un fenomen aproape echivalent, nu atît de popular ca fenomenul cinematografic – scriitorii tineri promovaţi de domnul care se plimbă cu mîinile la spate (arătînd spre Silviu Lupescu, ce aştepta intrarea în sala unde s-a desfăşurat conferinţa – n.r.), cum ar fi Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Adrian Schiop, Florin Lăzărescu, Filip Florian, o serie de scriitori care au debutat după anul 2000 şi care au găsit nu numai o piaţă internă, au găsit şi o piaţă internaţională. Mulţi dintre ei sînt tipăriţi în clipa de faţă în edituri de prestigiu străine, traduşi, deci iată că avem în literatură un echivalent al fenomenului cinematografic.”
