Ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată în 2010 „Ziua Culturii Naţionale”.
„Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului. Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filozofie posibile e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu.
Iar un alt eminescolog, Tudor Vianu, aprecia: “Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se aşeze în curentul limbii şi să-şi înalţe pânzele în direcţia în care sufla duhul ei”.
“Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european abia se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri. Poezia românească a pornit, într-un chip sau altul, de la Eminescu, chiar şi atunci când s-a îndepărtat de el (cazul simbolismului, cazul Blaga, cazul – mai complex – al inclasabilului Arghezi). Eminescu a devenit un model şi, cu timpul, un mit al spiritualităţii noastre”, scria acad. Eugen Simion.
Constantin Chiriac în recitaluri extraordinare, la Londra – Constantin Chiriac va fi prezent la Londra pentru a marca Ziua Naţională a Culturii Române printr-un recital de poezie, prezentat de ICR Londra. Evenimentul va avea loc miercuri, 15 ianuarie, de la ora 19.00, la sediul institutului din capitala Marii Britanii. Actorul Constantin Chiriac reconstituie un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, explorând legătura creatoare şi prietenia unică dintre cei doi scriitori români, într-un recital intitulat „Domnule şi frate Eminescule!”. Spectacolul afirmă dimensiunea culturală a poeziei populare, văzută ca matrice pentru sufletul popular românesc. Cel de-al doilea recital este alcătuit ca o sinteză spirituală din poemele unor autori precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Aron Cotruş, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Gyr, Rainer Maria Rilke sau William Shakespeare. Intitulat „Metanie ţie, Părinte!”, acest recital este o mărturie despre viaţă, moarte, destin, credinţă şi, mai ales, despre iubire, ce îşi propune să aducă în prim-plan întrebările fundamentale ale omului în raport cu sine şi cu creatorul.
Recitalul va fi urmat de proiecţia filmului „Undeva la Palilula“, în regia lui Silviu Purcărete, precum şi de o sesiune “Q&A” în cadrul căreia publicul va putea adresa întrebări. Constantin Chiriac va vorbi despre îndelungata asociere cu renumitul Silviu Purcărete şi despre experienţa sa legată de rolul pe care l-a interpretat în această peliculă, o operă de teatru-legendă, ce marchează debutul în film al regizorului român. „Undeva la Palilula” spune povestea lui Serafim, un tânăr doctor, care primeşte repartiţie pe termen scurt la spitalul din Palilula ca urmare a decesului precedentului medic pediatru, nea Pantelică. Serafim se adaptează treptat lumii din oraş şi ajunge, într-un final, fără voia sa, să-i aparţină. Palilula este un orăşel pierdut undeva pe harta ţării. Acolo, nu se ştie prea bine dacă oamenii mint, visează sau trăiesc cu adevărat. În spital, bolnavii sunt perfect sănătoşi, iar una dintre distracţiile lor preferate este să asiste la disecţiile de la morgă. Restul populaţiei e imbecilă şi fermecătoare, izolată pentru eternitate în beţie, petreceri şi orgii. Schimbările de regimuri politice, morţile, incendiile şi inundaţiile, nici una dintre aceste modificări majore, zguduitoare, ale lumii exterioare nu îi perturbă. Alternativ agitaţi şi puturoşi, fericiţi şi melancolici, sunt mereu acolo, împreună, în centrul lumii, pe terasă cu oleandri, la spital şi la hotelul Boema.
Constantin Chiriac este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu din anul 2000 şi fondatorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, al treilea cel mai important festival de artele spectacolului din Europa. În perioada 2004 – 2007 a fost vicepreşedinte al „Asociaţiei Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007“, iar din 2010 membru al comitetului de selecţie şi monitorizare a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A jucat în peste 20 de filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de one man show-uri, susţinând recitaluri în peste 50 de ţări din lumea întreagă. Printre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat se numără „Moromeţii“ (regia Stere Gulea), „Croaziera“ (regia Mircea Daneliuc) şi „Undeva în Palilula“ (regia Silviu Purcărete).
ICR Stockholm celebrează Ziua Culturii Naţionale cu poezie şi muzică – În program figurează scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, două personalităţi remarcabile ale culturii române stabilite în Suedia. Evenimentul va avea loc pe 15 ianuarie, la ora 18.30, la sediul institutului. În prima parte a serii vor fi prezentate cele mai recente volume de poezie românească apărute în limba suedeză: “Floarea de menghină” de Svetlana Cârstean (Ramus 2013, traducere de Athena Farrokhzad), “Austerloo” de Daniela Crăsnaru (Ellerströms 2013, trad. de Dan Shafran), “Pe spatele petişorului de aur” de Gabriela Melinescu (Ellerströms 2013, trad. de Inger Johansson) şi “Cerul din burtă” de Ioana Nicolaie (10TAL 2013, trad. de Inger Johansson). Pe lângă Gabriela Melinescu, vor mai participa editorul Jonas Ellerström şi traducătorii Inger Johansson şi Dan Shafran, cel din urmă fiind şi Directorul ICR Stockholm. În cea de-a doua parte a programului, Dana Dragomir va interpreta la nai muzică de inspiraţie folclorică. Gabriela Melinescu este poet, prozator, traducător şi grafician, autoarea a peste 20 de volume şi laureată a numeroase premii. Este stabilită în Suedia din 1975. Dana Dragomir este o naistă de renume internaţional, stabilită în Suedia din 1986. Are unsprezece apariţii discografice, printre care şi un album împreună cu Gheorghe Zamfir.
Început de an pentru Orchestra de Cameră Radio – Miercuri, 15 ianuarie, la ora 19.00, de “Ziua Culturii Naţionale” – aniversată, începând din 2010, de ziua de naştere a lui Mihai Eminescu -, la Sala Radio startul în Noul An va fi dat de Orchestra de Cameră Radio, la pupitrul căreia este invitat dirijorul german Ralf Sochacyewsky. Agenda artistului în 2013 a însemnat o serie de succese pe scene internaţionale: debutul la Teatrul “Balşoi” din Moscova şi lucrări dificile dirijate la “Opera Comică” din Berlin şi la “Konzerthausorchester” Berlin.
Cariera sa a fost marcată de altfel de colaborări cu prestigioase ansambluri europene. Printre cele mai importante experienţe artistice ale muzicianului se numără ocuparea poziţiei de dirijor-asistent al lui Vladimir Jurowski la pupitrul celebrei orchestre “London Philharmonic” (2008-2009), în aceeaşi formulă a fost dirijor-asistent la Festivalul de Operă de la Glyndebourne (ediţiile din 2008 şi 2010) şi în toamna lui 2010 a dirijat opera “Despre dragoste şi alţi demoni” (P. Eötvös) în producţia Operei Naţionale de la Strasbourg şi Mulhouse. Dirijorul german continuă o frumoasă colaborare cu orchestrele Radio România: în martie 2011 a dirijat la Bucureşti “Orchestra Naţională Radio” la închiderea “Festivalului Internaţional de Chitară”, iar un an mai târziu a început colaborarea cu “Orchestra de Cameră Radio”.
După perioada sărbătorilor care ne-a purtat într-o lume a poveştilor, concertul de început de an propune spectatorilor un program bazat pe două… serenade! Veţi asculta lucrările semnate de doi mari compozitori ai epocii romantice – artistul ceh Antonin Dvořák (“Serenada în re minor”), alături de contemporanul său, Johannes Brahms (“Serenada nr. 1 în Re major”). Prima serenadă evocă atmosfera spectacolelor muzicale prezentate în castele în perioada barocului târziu (sec. XVIII). Programul serii va fi completat de unul dintre frumoasele concerte mozartiene: “Concertul nr. 15 în Si bemol major pentru pian şi orchestră”, prilej de a o aplauda pe pianista Dana Borşan, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio.
Dana Borşan a încheiat în anul 2006, alături de “Orchestra de Cameră Radio”, un proiect unic până acum în istoria muzicii româneşti: “Integrala concertelor pentru pian şi orchestră de W. A. Mozart”, eveniment în premieră în viaţa noastră muzicală, materializat în concerte cu public, înregistrări speciale pentru fonoteca Radio şi un album de 8 CD-uri editate de „Casa Radio”. De asemenea, a oferit publicului, într-o serie de recitaluri cu violonistul Alexandru Tomescu, “Integrala Sonatelor pentru vioară şi pian de W. A. Mozart”.
Dintre numeroasele sale participări la festivaluri, amintim faptul că în anul 2011 pianista a fost invitată să concerteze în cadrul Festivalului international „Robert Schumann” de la Zwickau – “Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră” de Brahms şi în cadrul Festivalului „George Enescu” – “Concertul pentru pian şi orchestră” de Hanns Wolf. Dana Borşan a susţinut concerte şi recitaluri în Cehia, Germania, Italia, Bulgaria, Rusia, Slovacia, Franţa, Ungaria, Republica Moldova, Spania, Anglia, China, Irlanda, Franţa, Norvegia şi este prezentă în fiecare stagiune şi pe scenele filarmonicilor din ţară.
Recital de poezie: Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care a răsărit – Poezia lui Eminescu a fost tradusă în întreaga lume. Pe data de 15 ianuarie 2014, la ora 18.30, Institutul Cultural Român de la Praga va găzdui, la sediul său, recitalul “La steaua care-a răsărit”, susţinut de actorul Emil Boroghină. Recitalul va cuprinde poezii precum “La steaua”, “O, rămâi”, “Floare-albastră”, “Venere şi Madonă”, “Epigonii”, “Dorinţa”, “Dormi!”, “Luceafărul”, “Glossă” şi altele. Poeziile vor fi recitate în limba română, dar vor fi însoţite de proiecţia traducerilor în limba cehă (realizate de Jitka Lukešová) sau engleză, acolo unde nu există traducere în limba cehă.
În acelaşi cadru, va fi organizată o expoziţie tematică de carte (cărţi de şi despre Mihai Eminescu, din fondul bibliotecii institutului), deschisă timp de o lună pentru publicul larg. Acest proiect este realizat cu ajutorul partenerilor ICR Praga: Facultatea de Litere a “Universităţii Caroline” din Praga; Facultatea de Litere a Universităţii “Komensky” din Bratislava; Asociaţia Românilor din Republica Cehă. Programul este dedicat comemorării a 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului naţional, Mihai Eminescu. Prin alegerea unui reper semnificativ pentru cultura română, Programul-cadru ICR pentru promovarea profilului identitar românesc dedicat poetului naţional îşi propune să contribuie la conturarea identităţii româneşti în spaţiul cultural internaţional şi la îmbunătăţirea cooperării cu comunităţile româneşti.
Evocări eminesciene la Veneţia – Miercuri, 15 ianuarie a.c., începând cu ora 18.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va sărbători cei 164 de ani de la naşterea genialului poet printr-o seară de poezie la care vor participa şase din studenţii care frecventează cursurile de literatură română şi de traducere literară organizate la Universitatea “Ca’ Foscari” din Veneţia în cadrul convenţiei dintre IRCCU Veneţia şi prestigioasa instituţie veneţiană de învăţământ superior: Kevin Allotta, Constanţa Burlacu, Chiara Cavallin, Nicoleta Cheptea, Monica Crişan, Carolina Pîslaru. Studenţii vor citi poeme ale iubitului poet român şi fragmente din corespondenţa cu Veronica Micle, după care vor împărtăşi publicului veneţian impresiile lor de lectură, în încercarea de a-i transmite acestuia emoţiile şi gândurile prilejuite de întâlnirea lor cu nepreţuita operă eminesciană.
Invitatul special al serii este poetul italian Alessandro Canzian, autorul poemului “LUCEAFARUL” (prefaţă de Sonia Gentili, Samuele Editore, Fanna 2012), care va oferi publicului o lectură a propriilor versuri şi-i va dezvălui întâlnirea sa cu creaţia poetului român şi experienţa de lectură care l-au condus la re-elaborarea capodoperei eminesciene. Alessandro Canzian locuieşte şi lucrează la Pordenone. Colaborează ocazional cu diverse reviste şi bloguri literare (“Progetto Babele”, “Whipart”, “Books and other sorrows di Francesca Mazzuccato”, “Blog di Poesia di RaiNews” di Luigia Sorrentino). În octombrie 2008 a fondat editura “Samuele Editore”, care până în prezent a publicat numeroase volume premiate, poezii de Franco Buffoni, Maria Grazia Calandrone, Isabella Vincentini şi alţii, şi a participat la târguri şi prezentări de carte în cele mai mari oraşe italiene (Roma, Milano, Torino, Udine, Napoli, “Salone del Libro” din Torino). În articolul „Penisola dei poeti”, publicat în 2013 în “l’Espresso”, Alessandro Agostinelli îl menţionează pe Alessandro Canzian printre cei mai promiţători poeţi din generaţia tânără şi, totodată, îl intervievează, considerându-l ca fiind unul dintre cei mai buni editori italieni de poezie la ora actuală.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău organizează, pe data de 14 ianuarie 2014 la ora 18.00, în Sala Mare a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchievici”, un concert extraordinar de muzică simfonică dedicat “Zilei Culturii Naţionale”. Evenimentul va aduce pe scena din Chişinău doi artişti români de renume mondial: pianista Ilinca Dumitrescu şi violoncelistul Cristian Florea. Concertul va fi susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale condusă de celebrul dirijor spaniol de origine română Octav Calleya şi Capela Corală Academică „Doina”. În program: Franz von Suppe – “Uvertura Poet şi Ţăran”, Ludwig van Beethoven – “Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră”, Solista: Ilinca Dumitrescu, Ion Dumitrescu – “Preludiu simfonic”, Doru Popovici – “Omagiu lui Sadoveanu pentru violoncel şi orchestră”. Solist: Cristian Florea, George Enescu – “Poema Română pentru cor şi orchestră op.1”. Repertoriul Ilincăi Dumitrescu, extrem de vast, include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, Enescu, Jora), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din sec. XX – XXI.
De curând, Ilinca Dumitrescu a primit din partea Guvernului francez înalta distincţie „Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” şi Premiul “Forumului Muzical Român” pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii. Violoncelist, dirijor, manager artistic, profesor şi impresar, artist european în adevăratul sens al cuvântului, cu dubla cetăţenie – română şi germană – şi cu reşedinţe în Spania, România şi Republica Moldova, Cristian Florea, pendulează între postura de violoncelist concertist, membru în diferite formaţii camerale, dirijor, profesor, manager, ceea ce îi dezvoltă şi diversifică capacităţile artistice. În prezent este dirijorul şef al Orchestrei Naţionale de Cameră a Republicii Moldova, ansamblu pe care l-a condus şi în concertul din cadrul Festivalului internaţional “George Enescu” 2011, urmat de alte invitaţii pentru evenimente muzicale speciale. Cristian Florea, solist sau dirijor, a colaborat cu numeroase ansambluri muzicale: “Mozarteum Salzburg”, Orchestra Simfonică din Madrid, Orchestra Simfonica “Nacional de Catalunya” din Barcelona, “Musici of Prague”, orchestrele din Málaga, Galicia, Murcia, orchestrele Filarmonicilor din Cluj-Napoca, Bacău, Bucureşti, Botoşani, Braşov, Iaşi, Arad, Oradea, Satu-Mare, Târgu Mureş, Craiova, Constanţa, ansambluri orchestrale din Ucraina, Republica Moldova, Italia, Mexic, SUA, Ungaria, Germania, Bielorusia, Lituania etc. Octav Calleya s-a născut în 1943, la Chişinău. Un an mai târziu, familia viitorului dirijor se refugia în România, la Craiova. A urmat cursurile Conservatorului de Muzică din Bucureşti, desăvârşindu-le la Viena, unde a studiat cu marele dirijor Sergiu Celibidache, fiind unul dintre discipolii săi. În 1973, alege să părăsească România, stabilindu-se în Spania. Din 1980, este profesor la Conservatorul Superior de Muzică din Malaga. A dirijat în toate ţările lumii. În 2009, a fost lansat, la Ateneul Român, volumul “La pupitrul vieţii”, al scriitorului Ion Munteanu, dedicat lui Octav Calleya. A primit din partea autorităţilor craiovene “Diploma de Excelenţă” a Municipiului Craiova, oraşul în care a iniţiat şi un curs de dirijat pentru tinerii aspiranţi. De asemenea, la Filarmonica Braşov, conduce un masterclass de dirijat.
“Şi timpul creşte-n urma mea!” – Ziua Culturii Naţionale va fi marcată de asemenea la Chişinău pe data de 15 ianuarie 2014 cu începere de la ora 10.00 cu o depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu situat pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică urmată de un recital de poezie organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Ambianţa de secol XIX va fi asigurată de un grup de tineri actori şi artişti îmbrăcaţi în costume de epocă semnate de artistul plastic Iurie Matei, eveniment organizat cu sprijinul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău şi a Academiei de Muzică, Tatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.
În aceeaşi ambianţă de secol XIX, urmeză să fie vernisată şi Expoziţia „Mihai Eminescu… Şi timpul creşte-n urma mea!”. Evenimentul va avea loc la ora 11.00 la Rondul din spatele Statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.
Tot la Chişinău, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Clubul Naţional de Artă „Minerva” şi Casa-Muzeu „Alexie Mateevici” din satul Zaim organizează expoziţia „Alexie Mateevici – Odă limbii române” la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în data de 15 ianuarie 2014, ora 15.00.
ICR Chişinău în parteneriat cu Primăria oraşului Edineţ va inaugura expoziţia „Dimitrie Cantemir – homo universalis”. Deschiderea va avea loc în Piaţa Centrală din oraşul Edineţ, în 15 ianuarie 2014, ora 11.00.
ICR Chişinău, în parteneriat cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, organizează Expoziţia „Lupta cu inerţia – Poeţii generaţiei 60”. Locuitorii municipiului Soroca se vor bucura de două expoziţii: „Sufletul satului românesc” şi expoziţia itinerantă „Nichita Stănescu”. Vernisajul expoziţiei „Sufletul satului românesc” va avea loc la biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Soroca, joi, 16 ianuarie 2014, iar expoziţia itinerantă „Nichita Stănescu” urmează să fie inaugurată la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Soroca, în aceeaşi zi.
Lecturi din poezia lui Eminescu, la Roma – Cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, în seara zilei de joi, 16 ianuarie a.c., începând cu ora 18.00, Accademia di Romania in Roma invită publicul la o prelegere despre viaţa şi opera marelui poet, susţinută de lect. univ. dr. Nicoleta Neşu (Universitatea „Sapienza” din Roma / Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca). Studenţii italieni şi români ai Universităţii „Sapienza” din Roma vor oferi o lectură din poezia eminesciană, în limba română şi în italiană, participanţilor cursurilor de limba română organizate de “Accademia di Romania in Roma”.
„Excelsior – pictori contemporani din România”, la Budapesta – Institutul Cultural Român din Budapesta organizează, în perioada 15 ianuarie – 15 aprilie, expoziţia de pictură „Excelsior – pictori contemporani din România”. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 ianuarie, ora 18.00, la sediul ICR Budapesta, în prezenţa criticului de artă Oliv Mircea, cu ocazia Zilei Culturii Române. „Expoziţia de pictură ”EXCELSIOR” are în componenţa ei opt nume ale picturii româneşti contemporane (Paul Gherasim, Horea Paştina, Cristian Paraschiv, Doina Mihăilescu, Gheorghe Ilea, George Mircea, Mihai Sârbulescu, Bogdan Vlăduţă). Artiştii selectaţi, repartizaţi datorită vârstei lor biologice pe o durată de creaţie care acoperă aproximativ opt decenii de creativitate artistică şi care fac în aşa fel încât ”epistema artistică” precum şi dispoziţia stilistică a fiecăruia dintre autori să întrupeze o ”tipologie” care face recognoscibilă arta românească şi îi dă individualitate şi specificitate. Lucrările de pictură aduc în discuţie componenţa hieratic-iconică, cea simbolică, cea relist-spiritualistă, dar şi cea legată de orientările cele mai recente din interiorul generaţiei mai noi (George Mircea şi Bogdan Vlăduţă). Atenţia excepţională pe care pictorii o arată faţă de tehnicile specifice genului artistic, dar şi circumscrierea tematică a fiecarui autor fac în aşa fel încât ansamblul expoziţional să ofere o imagine expresivă şi revelatoare asupra civilizaţiei vizuale româneşti din ultima jumătate de secol. Au fost rare momentele în care curatorul reuşeste să pună în valoare lucrări de pictură care aparţin atât autorilor care sunt legaţi de stilistica interbelică a picturii cu cei care au o importanţă şi o influenţă majoră în arta românească a ultimilor trei decenii, dar şi cu artişti care au debutat şi şi-au conceput traseele de carieră dupa anii 2000. “EXCELSIOR” face o etalare a ”feţei luminoase-diurne” pe care o are arta şi creativitatea românească a ultimelor decenii”.
Recital “Mihai Eminescu, geniu pustiu” Spectacolele şi recitalurile create de-a lungul anilor de Ion Caramitru pe poezia lui Eminescu au devenit o componentă importantă din creaţia artistică a acestui mare actor şi regizor. El a avut programt, alături de clarinestistul Aurelian Octav Popa, duminică 12 ianuarie, în Sala Bizantină a Palatului Beahague din capitala Franţei, un recital extraordinar de poezie şi muzică.
Sursa: cotidianul.ro
