Multe locuri de munca au primit salariatii cu salarii chiar duble incepand cu anul 2008, insa lucrurile s-au schimbat ajungand acum sa fie la limita subsistentei

În cea de-a doua categorie intră, pe de o parte, salariații a căror soartă profesională a depins exclusiv de sectoarele de activitate – atunci când s-au prăbușit acestea, s-au prăbușit și veniturile lor. Intră aici agenții de vânzări din domeniul auto și toți angajații din imobiliare: în cazul directorilor din real estate și construcții, scăderile au fost cele mai abrupte din economie, variind între 40% și 80%.

Vine, apoi, eșantionul doi: persoanele bine pregătite, obișnuite să lucreze pe proiect, mai rar cu contract nedeterminat de muncă și salariu fix, dar care depindeau, direct sau indirect, de industriile afectate de criză. Ne referim aici cu precădere la arhitecți și la managerii de proiect din construcții, specialiști care altădată își permiteau să refuze joburi din lipsă de timp sau de compatibilitate cu finanțatorul, iar acum se mulțumesc cu orice proiect apărut pe o piață tot mai adâncită în recesiune. În cazul acestora, prăbușirea a fost mai lină, în piață vehiculându-se ponderi de circa 20% din venitul obținut înaintea crizei. Un domeniu care face o figură aparte este mass-media, unde, potrivit unor estimări mai vechi, în anii crizei economice și-au pierdut locul de muncă peste 6.000 de jurnaliști și angajați din sector. Și totuși, conform cifrelor Institutului Național de Statistică (INS), din 2008 și până acum salariile ziariștilor nu au cunoscut deprecieri.

Potrivit celor mai multe voci din piață, 2013 va fi un an fără creșteri salariale. Un an, așa cum s-a tot spus, al stagnării. Iar acolo unde patronii se vor învoi și le vor da subordonaților un plus salarial, acesta nu va depăși, în general, rata previzionată a inflației, de 3,5%. Totuși, în opinia Alinei Drăghici, team leader în cadrul Hay Group, „începutul anului 2013 poate fi considerat drept optimist pentru angajatorii din România, dacă avem în vedere procentajul ridicat de companii care iau în considerare aplicarea de majorări salariale. Astfel, 83% din companiile participante la «Studiul de remunerare» organizat de Hay Group au declarat că vor crește salariile în 2013“. Media creșterii? Cam 5%, „cu diferențe notabile în funcție de sectorul de activitate“.

Intrând în detalii, reprezentanta Hay comentează că șef de pluton va fi, și anul acesta, „mult discutatul sector IT, care a bugetat creșteri de 7,5%-8%. Foarte avantajați sunt programatorii care cunosc cele mai noi limbaje de programare sau care se pot adapta foarte rapid la cerințele în permanentă schimbare specifice acestui domeniu. Salariul lunar brut al unui astfel de angajat poate depăși 2.000 de euro încă din primii 3-5 ani de activitate“. Aceste venituri, comparabile în alte industrii doar cu ale șefilor de departamente sau ale managerilor de top, sunt pe punctul de a-i aduce pe culmile disperării pe antreprenorii și managerii din domeniu, după cum subliniază Monica Ion, de la compania de recrutare Psihoselect: „angajaţii din IT sunt deja supraplătiți, raportat la eficienţa muncii lor. În doi ani de zile, piața ar putea deveni prea puțin atractivă pentru externalizarea serviciilor către România“. Pentru moment, însă, jucătorii din acest domeniu trebuie să înghită în sec și să le satisfacă toate cerințele specialiștilor în programare, design și rețele.

Și în BPO (Business Process Outsourcing), domeniu rezervat în ultimii ani studenților sau tinerilor absolvenți și, deci, unul dintre sectoarele cu cele mai mici salarii din piață, veștile sunt mai bune: după o creștere similară anul trecut, în 2013 „va exista o continuitate foarte avantajoasă a evoluțiilor salariale, creșterea medie previzionată fiind de 6%“. Evoluție decentă, dar care nu va aduce mari schimbări în buzunarele tinerilor vorbitori de limbi străine care își încep cariera profesională în centrele de externalizare și care câștigă, în general, sub 450 de euro (în cazul unor limbi „obișnuite“, cum sunt engleza, franceza și italiana, dar care se pot dubla atunci când angajatul cunoaște limbi rare, precum japoneza, turca sau olandeza).

Un alt studiu, de data aceasta realizat de compania de consultanță și audit Ernst&Young pe un eșantion de două ori mai mic decât cel citat mai sus, ajunge la concluzii ușor diferite și, cu siguranță, mai pesimiste. Conform acestui raport, 42% din corporațiile autohtone nu au de gând să aplice nici măcar o creștere minimă, în timp ce doar 2% se așteaptă la o evoluție de peste 10 procente. Ca detaliu picant, o companie din 100 are în plan tăierea salariilor în următoarele zece luni.

Compania de Consultanță și Executive Search Kienbaum (cunoscută în România mai degrabă pentru derularea procesului de selecție a conducerii Complexului Energetic Oltenia decât pentru studiile salariale) arată că România se menține printre statele cu cele mai mici salarii din Europa Centrală și de Est. Astfel, pentru un job pentru care un ceh câștigă 100 de euro, un rus câștigă 133 de euro, un polonez, 117, un croat, 91, iar un ungur, 81, românul, ei bine, nu câștigă mai mult de 67 de euro. Faptul ne conferă ultimul loc din UE în clasamentul salariilor (cu rezerva că Bulgaria nu figurează în acest calcul, deci este posibil ca vecinii din sud să ne „concureze“). Cu alte cuvinte, într-un ritm de creștere anual de 3%-4%, ne va lua ani buni să ne apropiem măcar de veniturile angajaților din regiune, cu atât mai puțin să sperăm la o comparație cu Occidentul.

Și totuși, cum se explică diferențele atât de mari dintre noi și restul statelor din jur? O explicație relevantă vine din partea Eurostat, care arată, într-o analiză recentă, că trei sferturi dintre angajații români lucrează pe posturi pentru care nu este necesară vreo calificare specifică – spre comparație, media europeană este de puțin peste jumătate din forța de muncă.

Pentru a încheia într-o notă similară cu tonul general al pieței muncii, amintim că, într-o analiză publicată în urmă cu două luni de către una dintre cele mai mari firme de executive search de pe piață, AIMS, analiștii companiei prevedeau că „salariile din România vor crește în continuare cu rate modeste, mai mici decât nivelul inflației și vulnerabile la deprecierea monedei naționale“.

10% cu atât a scăzut media salarială a angajaților din sistemul bancar în intervalul octombrie 2011 – octombrie 2012

Este posibil ca sumele absolute ale salariilor să fi crescut și datorită scăderii numărului de angajați, ca urmare a optimizărilor și eficientizărilor efectuate de companiile respective.

Sursa:capital.ro